Ale invata Go

Mihai si Didi au fost la noi si s-au jucat cu Ale. La un moment dat i-am pus lui Mihai la vada primul episod din Hikaru no Go (un film japonez despre un baiat de scoala care invata Go, ajunge insei si pina la urma devine chiar profesionist. In Japonia povestea a inceput intii ca banda desenata, apoi a avut success si s-a facut si un film serial - are 70 si ceva de episoade. Foarte multi copii au invatat Go dupa ce au citit sau vizionat Hikaru no Go - nu numai in Japonia, dar si in alte tari.)

I-a placut primul episod lui Mihai si a vrut sa vada si in continuare. Au venit apoi si Ale si Didi sa se uite, si pina la urma cred ca s-au uitat toti la primele 8 episoade.

Oricum, de doua zile incoace Ale "studiaza Go" (adica pune o partida de Go dintr-o carte) - si ne jucam Go pe capturate. M-a surprins Ale, are deja intuitite foarte buna pentru situatiile simple. Sa vedem cit o sa o tine interesul.

Si mai interesant e ca si Miha a devenit interesata - a jucat chiar Go pe capturate si cu Mihai si cu Ale.

Apus de soare in Kirkland

Am iesit cu Ale in parcul Juanita azi dupa-amiaza, cind a iesit nitel soarele. N-am putut sta prea mult, caci ne-au inghetat miinile rapid, dar am prins un apus frumos de soare:

Porcusor de Guineea

Am scris acum citeva zile ca a murit pestisorul lui Ale cind a fost pana de electricitate. Drept consolare, i-am luat ieri un porcusor de Guineea.

I-am luat si cusca cu tot ce-i trebuie. E foarte putin pretentios comparativ cu alte animalute: ii trebuie o casuta in care sa se poata ascunde - este foarte fricos si sta ascus mai tot timpul - mincare, apa si ceva de pus pe jos, i-am luat bucatele foarte subitiri de lemn, mai degraba ca niste foite foarte mici:

Porcusorul nostru de Guinea nostru este fetita, si Ale a botezat-o "Cutie" - pe engleza, nu pe romaneste :-) - inseamna "Dragutica". Am cumparat o gramada de provizii: o punga mare cu "feliute de lemn" de pus pe jos in cusca, mincare obisnuita, mincare speciala, si niste iarba uscata:

.

Deocamdata, "Cutie" e foarte fricoasa, si mi se pare ca nu maninca si nici nu bea apa deloc, ceea ce nu e bine. Sper sa se obisnuiasca in noua ei casuta. Miha l-a tinut azi mai mult in brate si i-a dat morcovel si a mincat nitel. Apoi Ale a prins curaj si l-a tinut si ea - ieri cind l-a tinut prima oara a inceput sa se zbata si a zgiriat-o nitel, si Ale s-a speriat rau.

Furtuna

Joi (14 decembrie) dupa-amaiza a inceput o furtuna cu vint foarte puternic. A crescut in intensitate pina la miezul noptii, dupa care a slabit treptat. Ne uitam la plopii din spatele casei cum se indoiau, Ale ma intreba daca pot sa cada si eu incercam sa o linistesc cum puteam. "Vestea buna" e ca vinturile puternice de aici din zona bat din sud si sud-vest, deci plopii nu ar cadea pe nici o casa in mod normal. Nu a cazut decit o creanga - mare, ce-i drept - din bradul din mijlocul curtii din spate:

Joi seara din cauza vinturilor au cazut foarte multi copaci pe firele electrice suspendate si a cazut curentul in foarte multe locuri - peste 700.000 de locuinte; la noi a cazut abia dupa 1 noaptea, cind dormeam.

Vineri dimineata ne-am sculat in frig - incalzirea este ea pe gaz, dar sistemul de control e electric. Cum si plita si aragazul sint tot electice, nu am avut alta sursa de incalzire decit focul din camin - mai aveam citiva butuci pe care i-am consumat vineri, in timpul zilei si seara. Am taiat si citeva bucati din creanga cazuta in curte si le-am ars, dar mai mult au facut fum decit caldura. In general am constatat ca e mai mult de frumusete caminul: incalzeste doar pe o raza foarte mica in jurul lui. De fapt cam asta am facut toata ziua si vineri si simbata: am ars focul cam in continuu si m-am jucat cu Ale linga foc.

Alta problema e ca mai aveam foarte putina benzina - vreo 3 linii - si ne simteam cam "captivi" in casa. Am ascultat radio in toate perioada asta - si am prins si nitel tv la aparatul portabil de la tata de anul trecut, dar foarte putin - si ziceau ca toate benzinariile din zona Seattle sint inchise din lipsa de curent, iar la putinele care aveau curent erau cozi enorme.

Simbata dimineata ramasesem fara lemne; am sunat la magazinul de linga noi si am intrebat daca au lemne: "Avem, dar o sa se termine in 10 minute" a fost raspunsul. Am plecat repede cu masina si am luat vreo 30 de butuci cu totul, am luat si apa de baut. La radio spuneau ca o sa tina pana de curent cel putin inca o saptamina, si ne temeam sa nu fie si pene de apa daca pica statiile de pompare.

Simbata seara, cind incepusem sa ne pregatim de a 3-a noapte in frig, am reusit sa vorbim la telefon cu Dan si Alina si au fost foarte draguti si ne-au invitat sa dormim la ei - le revenise curentul in timpul noptii de vineri spre simbata. Nu ne-a venit sa credem cind am intrat intr-o casa luminata si incalzita. Pusesem si benzina la o benzinarie de linga ei din Bellevue, asa ca erau cu moralul foarte ridicat.

Simbata seara am vazut stirile la tv si am vazut ca au fost pagube foarte mari: au cazut copaci pe case, masini... Am citit de vreo 6 morti cauzate in mod direct de furtuna (copaci cazuti pe casa, inundatii, foc cauzat de luminari, sau electrocutati de firele cazute), si alti 6 oameni au murit intoxicati cu monoxid de carbon (si peste 100 sint in spital), in special de la generatoare electrice pe benzina pe care oamenii le-au folosit in casa.

A doua zi, Duminica, eu cu Dan si cu Mihai am fost la Biserica (fetele au ramas acasa), si apoi am trecut pe acasa pe la noi sa mai iau niste lucruri - si cit am stat in casa vreo 10 minute s-a pornit lumina si la noi! Singurul momment de nefericire, mai ales pentru Ale, a fost ca i-a murit pestisorul Bame - nu ne-am gindit sa-l luam cu noi cu o seara inainte si peste noapte au fost sub zero grade afara - probabil ca si in casa neincalzita au fost putin doar peste zero noaptea aceea - si nu a rezistat. Dupa amiaza cind ne-am intors cu totii acasa l-am ingropat in gradina, si i-am promis lui Ale ca ii luam un alt animalut.

Viata reintra in normal, lumea iese cu cateii la plimbare pe strazile blocate de copaci uriasi (apropo, doar prima poza de sus este de la noi, celelalte doua sint copiate de pe site-ul ziarului local de aici):

Azi, luni, am fost la servici, si in Seattle totul arata foarte normal. Am vorbit la servici cu colegii, unii nu aveau inca curent - daca au avut ghinion sa fie intr-o zona cu multi copaci cazuti. Povestea cineva in statia de autobuz ca dupa ce le-a picat curentul au mers cu masina seara in Seattle si aici era lumina, si au mincat cina intr-un restaurant ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic. In Seattle nu-s multi copaci, si atunci au fost mult mai putine pene de curent.

Bradul de Craciun

Am fost azi si am luat brad de Craciun. L-am ales impreuna cu Ale. Miha a votat pentru brad artificial, dar eu si Ale am votat pentru natural, si noi am cistigat. A costat o gramada de bani (80 de dolari), insa e destul e mare - ajunge aproape de tavan - si e foarte bogat.

De fapt e chiar prea bogat, cred ca o sa avem de curatat milioane de ace dupa el.

Test de perspicacitate: gasiti diferentele dintre cele 2 imagini de mai jos:

In alta ordine de idei, Ale si-a facut casuta din cutia goala de Duraflame (care e un inlocuitor de lemn pentru ars in semineu), nici nu stiu cum incape caci cutia e destul de mica. Cred ca e un semn ca trebuie sa ii dam sa manince mai des.

Volunteer Park

Am fost cu Alina, Dan si copii in Volunteer Park Duminica asta, pentru prima oara: este un parc in Seattle, are o sera si are vedere foarte buna la munti de jur imprejur:

Se vedea si orasul foarte frumos:

E si "Seattle Asian Art Museum" tot in parc, dar nu am intrat acum fiindca se facuse tirziu - am lasat pe data viitoare. Copii au calarit pe camilele de la intrare, care aveau placute pe care scria ceva de genul: "Va rugam sa va urcati pe noi":

Zapada multa

Ieri am mers la sevici - dar am plecat devreme acasa (pe la 4) cind am auzit ca e seara de meci (e un stadion de baseball aproape de locul de unde iau autobuzul spre casa, si cam cu 2 ore inainte sa inceapa meciurile circulatia deja e data peste cap in general).

Bine am facut, dar meciul cred ca ar fi fost o problema minora, comparativ cu faptul ca a nins foarte tare (in suburbiile din nord a fost chiar furtuna de zapada). Am facut aproape o ora jumate pina acasa, dar am fost norocos: seful de grup a zis azi ca a incercat timp de 5 ore sa ajunga acasa (sta la mai putin de o ora de mers cu masina, in mod normal) dar a renuntat si s-a dus sa doarma la un hotel, pe drum...

Problema aici in zona Seattle e pe de o parte ca lumea nu e obisnuita cu zapada si se sperie imediat, dar si ca sint foarte multe drumuri in panta, si pe buna dreptate e greu de condus.

Azi am lucrat de acasa - si cred ca 90% din oameni au facut la fel. Pe la prinz am iesit nitel cu Ale in curtea din spate si ne-am jucat cu zapada.

Am incercat sa facem un om de zapada, dar zapada era destul de afinata si nu se lipea, asa ca ne-am multumit cu unul micut de tot. Si acela insa nu a rezistat mult, caci o data ce am trecut la faza a doua de joaca (bataie cu bulgari), Ale s-a orientat rapid si l-a sacrificat, transformindu-l in bulgari. Nici nu am apucat sa-i fac poza.

Am alternat bataia cu zapada cu concursul de aruncat cu bulgari in bradul mare din spate - se vede in poza ca inca sint un aruncator foarte meserias :-)

Contrar aparentelor din poza precedenta, Ale a ris cu gura pina la urechi mai tot timpul (mai ales cind "ma nimerea", vorba vine, caci venea chiar in spatele meu si la cit sint de mare era si greu sa ma rateze)

Poza cu Mos Craciun - si zapada

Aseara a fost "ceremonia de aprindere a pomului de Craciun" in Kirkland. Noi am ajuns pe la 6 acolo: era frig, ploua si in consecinta era putina lume. Bradul urma sa fie aprins la 7, dar ne-am hotarit sa mergem acasa la caldura (si sa venim sa-l vedem aprins intr-una din urmatoarele 30 de zile pina la Craciun).

Se faceau si poze cu Mosu' intr-o cafenea, dar lui Ale i-a fost frica (sau rusine) sa se apropie, asa ce am facut poze cu un mos de lemn (de care nu i-a fost frica):

Era si un Mos Nicolae prin apropiere, tot de lemn:

Azi a continuat sa fie frig si chiar a nins! Ceea ce e un fenomen destul de rar pentru iernile de aici (iarna trecuta, din cit imi amintesc, a nins o singura data incit s-a pus nitica zapada sa facem un om e zapada mic in curte, dar apoi s-a topit zapada in citeva zile). De fapt continua sa ninga - sa vedem cum o sa reziste palmierii din curtea din spate:

Foc de Ziua Recunostintei

Fara legatura directa cu Ziua Recunostintei (care a fost pe 23 noiembrie), dar ne-am facut curaj si am facut focul in semineu pentru prima oara de cind ne-am mutat in casa.

Planul era sa chemam pe cineva sa curete hornul intii, dar cum a venit frigul inainte sa chemam, si pe de alta parte am stat acasa si joi si vineri, am cumparat 2 legaturi de lemne de foc - una de 5 lemne mari si cealalta cam cu 20 de bucatele mici - si am facut primul foc, in semineul de sus.

Apropo, in dreapta pozei se vede si o mostenire de la fostii proprietari: ne-au lasat in semineul de jos un pachet cu ceva special, care arde 3 ore si "pocneste" ca un foc veritabil - cel putin asa scrie pe pachet, inca nu l-am incercat; probabil e din lemn tratat, sau si mai probabil e ceva pur si simplu artificial.

Citi ani are tati

Discutam cu Ale la masa, si a venit vorba de ziua lui Miha de poimiine.

Ale: "Wow, si citi ani implineste mami?"

Eu, dau sa raspund...

Ale, repede: "Stai, nu-mi zice, lasa-ma sa ghicesc... 31??"

Eu, foarte surprins: "Bravo, Ale, cum ai ghicit?"

Ale, imi explica cu rabdare: "E simplu, ca acum are 30!"

Tot Ale: "Dar tu citi ani ai?"

Eu: "Ghici!"

Ale, se gindeste profund, se uita la mine, apoi zice sigura pe sine: "44!"

Ziua Ilincai

Am fost invitati la ziua Ilincai duminica asta - a implinit 3 ani! Au avut un spectacol cu papusi - o tanti a venit si a instalat o mica scena:

Personajul principal era un "possum" - un fel de soarece. Acesta avea un anunt foarte important de facut, dar fiindca era asa timid si nu era obisnuit cu atitia copii cu nume neobisnuite (pentru el, care traia in padure), a lesinat de emotie. A incercat Ilinca sa-l trezeasca dindu-i sa miroasa o floricica, dar degeaba:

Fiecare copil trebuie apoi sa isi aleaga un nume de planta sau floare, ca sa nu mai fie speriat soricelul - Ale si-a ales "Carnation" (garoafa). Apoi au trebuit sa faca niste libelule din hirtie, etc, se complica povestea...

... dar pina la urma e cu happy-end: soricelul-possum se trezeste pina la urma, si reuseste sa treaca peste emotii si face anuntul foarte important, care consta din a-i ura "La Multi Ani" Ilincai:

Ale si Ana danseaza

Am pus online un video vechi de vreo 3 ani, cu Ale si Ana "dansind" la o petrecere:

Daca nu vedeti fereeastra de video mai jos, puteti face click aici.

Lectii de limba romana

In ultima vreme m-am plins la toata lumea cum ca Ale nu prea mai vorbeste romaneste, si azi mi-a dat o lectie: eram in masina in drum spre lectia ei de gimnastica, si ploua rau de tot.

Eu: "Stii, Ale, cum se zice cind ploua tare de tot? In engleza se zice "It rains cats and dogs". Iar in romaneste se zice..." si m-am blocat, nu mai stiam cum se zice. Aveam in cap doar "ploua cu pietre", care evident inseamna altceva.

Alex (dupa ce se gindeste putin): "Parca era ceva cu 'galeata'...." :-)

Halloween

Azi e ziua de Halloween. Ale si-a dorit iar costum de ingeras (ca si anul trecut) - i-a luat Miha unul roz, numit "Harmony":

Ale a avut si o petrecere azi la scoala (Miha a fost si a facut poze):

Dar distractia ce mai mare pentru Ale a fost sa mearga cu alti copii la "trick-or-treat" (adica "ne dati or nu ne dati"). Aici nu se dau decit dulciuri. A fost doar la vecinii lui Melanie. Si la noi au venit vreo 5 grupuri de copii cu "trick-or-treat":

Cind copii cresc mari...

Ale are tot felul de intrebari-incuietoare.

In seara asta, la culcare (care e timpul ei favorite pentru astfel de intrebari si pentru filozofii despre viata si moarte), a intrebat-o pe Miha:

Cind copii cresc mari trebuie neaparat sa se mute in alta casa, sau mai pot sa stea cu parintii?

Cind copii tai sint batrini...

Cred ca ma mai scris aici despre intrebarile lui Ale legate de viata si moarte: a avut mai multe perioade cind era foarte preocupata de asta, ne tot intreba, incepea sa plinga din senin, etc.

Ultima astfel de perioada s-a terminat acum vreo luna, cred, si concluzia lui Ale a fost urmatoarea:

Cind copii tai sint batrini, tu esti mort.

Carcassonne

In ultima saptamina am jucat in fiecare zi Carcassonne cu Ale. Nu mai vrea sa jucam nimic altceva (de obicei alegem intre Carcassonne, Clue, Elfenland si Monopoly-pentru-copii). A inceput sa ma bata destul de des si sint contrariat: intr-o vreme o mai lasam sa cistige ca sa nu fie descurajata (nu-i place sa piarda), dar de la o vreme nu prea mai pot sa cistig nici chiar cind joc serios cu ea.

Carcassonne nu-i un joc foarte complicat, dar oricum e un joc de adulti (nu-i pentru copii). Construiesti un oras bucatica cu bucatica, si faci puncte in functie de ce strazi si piete domini (fiecare are 7 pioni cu care-si marcheaza proprietatile; o data ce o anumita strada sau piata este inchisa, se adauga punctele la totatul curent si pionul respectiv poate fi refolosit in alta parte.

Oricum, e clar ca trebuie sa mai studiez, sa recistig respectul lui Ale pentru mine la jocul asta :-)

Ursus arctos

Alex isi facea tema acum vreo 2 seri, cind la un moment dat ma striga contrariata: "Tati, de ce scrie aici 'urs' in romaneste?". Era o plansa cu ursul Grizzly: multe explicatii in engleza, bineinteles, dar intr-un colt era scrisa si denumirea latina: "Ursus arctos". M-a uimit nitel, fiindca Alex nu stie sa citeasca in romaneste, citeste doar carticele in engleza.

Alex stirbulica

Lui Alex i-a cazut primul dintisor in ianuarie: Al doilea i-a cazut la scurt timp. Intre timp, in locul celor 2 cazuti de jos i-au crescut altii noi. Ieri (1 octombrie) i-a cazut al treilea, de data asta de sus: De fapt nu i-a cazut propriu-zis, ci a fost curajoasa si l-a scos singura (abia se mai tinea intr-un firicel, si l-a rasucit pina s-a rupt - a invatat-o o colega la scoala). Apoi s-a culcat devreme, sa fie sigura ca vine "Tooth Fairie" - si chiar a venit, i-a lasat sub perna 3 dolari. Dimineata abia astepta sa ne trezim noi ca sa ni-i arate, foarte mindra. ............... Si pe 7 octombrie i-a cazut al 4-lea (abia acum, cind am mutat poza de pe camera pe calculator, mi-am dat seama ca mesteca guma in timp ce i-am facut poza):

Alex stie sa citeasca

De fapt stie de mai mult timp sa citeasca, dar acum, de cind a inceput clasa intii, am aflat ca stie sa citeasca foarte bine, e printre cei mai buni din clasa! A laudat-o invatatorul, si e foarte mindra! Trebuie sa citeasca in fiecare zi cite putin, si are un tabel pe care trebuie sa-l completam noi, parintii, in care scriem in fiecare zi a saptaminii ce a citit si cit timp. In primele saptamini chiar l-am completat noi, dar saptamina trecuta a pus Alex mina pe el (Miha doar apucase sa-l semneze) si a inceput sa-l completeze. E distractiv, i-am facut poza (atentie la date!):

Prima zi de scoala....

Alexandra a inceput scoala ieri!

Luni a fost "Labor Day" - sarbatoare nationala - asa incit scolile au inceput in statul Washington pe 5 septembrie. (Vali mi-a zis ca in Chicago au inceput chiar cu 2 sapmtamini mai inainte).

Ale are invatator - a fost la inceput dezamagita, i-a placut foarte mult de "Misses Smijec" anul trecut - dar acum i-a trecut, zice ca-i place de el. E un tip tinar si simpatic.

Parapanta

Am fost cu Didi si Mihai sa vedem salmon (in Issaquah). Era inchis la crescatorie dar am putut sa mergem pe linga bazinele de afara:

Am mers cu masinile mai departe, in susul riului, in speranta ca gasim un loc unde sa ne apropiem de riu si sa vedem pestii. Nu am avut succes, dar am ajuns intimplator intr-un loc unde se dau oamenii cu parapanta ("paragliding" in engleza) - o combinatie intre parasuta si deltaplan:

Mi s-a parut foarte interesant, chiar ma gindeam sa ma apuc si eu de sportul asta, dar apoi am vazut la stiri un accident (un tip care s-a busit destul de rau de pamint la aterizare) si am renuntat.

Castele de nisip

Azi am fost in Seattle, la "Festivalul castelelor de nisip". Am citit despre asta cu totul intimplator ieri, in ziar. A fost organizat in centrul orasului, in piata Westlake: pur si simplu au adus cantitati foarte mari de nisip si le-au pus in piata, printre banci. Sint foarte curios cum o sa faca curat :-)

Centrul atractiei a fost un "castel" facut de profesionisti (sau maniaci). Se numeste "Plumbing nightmare" ("Cosmarul instalatorilor" sau asa ceva) - sint niste instalatori care-s foarte ocupati incercind sa astupe numeroasele gauri in tevile de la o casa. Finisajul este superb, nu stiu cum au facut toate detaliile:

Mai era si o zona cu castele facute de amatori (am vazut intr-un grup de "castelari" si pe cineva de la mine de la servici): erau mai mici si cu mai putine detalii comparativ cu "cosmarul instalatorului":

Tot in zona de amatori era si un "castel" cam sadic: (daca nu se vede foarte bine din unghiul din care am facut poza: victima piciorului de urias e un baietel care se juca baseball (sapca pe cap, manusa in mina stinga, mingea linga el).

Gradina

Vara a fost foarte calduroasa si ni s-a uscat aproape toata iarba din gradina. Mai e verde doar iarba care sta la umbra pomilor.

Marul insa pare sa o duca bine, are o gramada de mere. Vecinii (Michelle si Alex) m-au mai intrebat o data daca chiar ne trebuie merele, si Michelle ne-a zis ca Alex stie sa faca o placinta de mere nemaipomenita :-)

Miha a avut ideea sa punem niste flori in spate, pe "deck"-uri (cum se numesc chestiile astea in romaneste?). Apropo, in pozele cu florile se vede si piscina pe care si-au montat-o vecinii din spate (Ale zice din cind in cind: "Da, Mustafa e foarte norocos ca parintii lui i-au pus piscina...).